Relatiile parinti-copii

Relaţiile între pãrinţi şi copii presupun un mecanism deosebit, ele au la bazã stabilirea comunicãrii în care se realizeazã un model, un pattern de conduitã.In toate societãţile copiii vor considera pãrinţii responsabili de necesitãţi, reuşitele şi insuccesele lor.În timp ce parintii încearcã şi de multe ori mulţi dintre ei reuşesc,sa-si apropie copii,sa ii integreze in social,sa mentina o comunicare binevoitoare cu ei,astfel contribuie la modificarea şi perfecţionarea stilului de interrelaţionare inca din copilãrie.Atunci cand sunt mici pãrinţii sunt cei care iniţiazã copilul în stabilirea relaţiilor în familie, extinse apoi la grupul de joacã,  mai tarziu,în timpul adolescenţei pãrinţii nu mai reuşesc sã supravegheze minorii decât cu mare dificultate. În copilãrie tot ceea ce tine de dezvoltare si necesitatile minorului reprezintã apanajul exclusiv al adultului,avand grija permanenta de a le oferi siguranta si un minim pentru satisfacerea nevoilor sale in vederea unei dezvoltari armonioase si sanatoase. În adolescenţã, tinerii tinzand spre a-si insusi independenta si a-si cladi propria personalitate,cauta a iesi din  pozitia  de „copil”si se împotrivesc in general tuturor  dorinţelor pãrinţilor: de a nu întârzia, de a acorda mai multa atentie pentru studiu, de a nu intra în relaţii cu persoane rãu intenţionate, periculoase, de a nu-şi crea şi adopta modele oarecum opuse standardelor cerute acasa de parinti si care sunt foarte bine vazute in noua lume in care isi doresc ei sa patrunda cu o maturitatea inca neclar conturata. Pãrinţii vorbesc şi transmit enorm copilului în perioada micii copilãrii, cand acestia învaţã efectiv sã vorbeascã, sã participe la dialog,sa intre intr-o relatie,sa aiba replici atunci cand o anume situatie o cere. Copiii pun întrebãri la care pãrinţii încearcã sã gaseasca intotdeauna  rãspunsul cel mai potrivit varstei si capacitatii lui de intelegere,cât mai adecvate dezvoltãrii psihice a lui. În adolescenţã,deja comunicarea suporta o modificare esentiala pentru tanar,fiind mult mai valorizata cea de la nivelul grupului de prieteni si tinzand de cele mai multe ori a o  minimaliza si desconsidera pe cea  de la nivelul  familiei . În aceasta perioada furtunoasã, frumoasã şi tumultuoasã, plinã de  inegalitãţi psihosociale, tânãrul devine un veritabil participant la dialog, de multe ori fãrã sã comunice nimic adultului şi cel mai adesea pãrinţilor,rezumandu-se in tot ceea ce exprima la cuvinte putine,simple,fara a transmite in final nimic concret.

Regulile cele mai simple se învaţã şi se respectã în familie, mai tarziu se reflectã în comportamentul din grupurile sociale ale tanarului (şcoalã, prieteni, stradã) şi reintrã în circuitul de comunicare intrafamilialã care stã la baza relaţiilor intime (inclusiv sexuale) şi de muncã – dacã au fost iniţiate prin conversaţie şi supravegheate de adult,daca au fost intr-o maniera adecvata si indicata fiecarei etape din evolutia lui.

Rapaport R., Rappaport M. (1977),si inca alti cativa ,finiseazã cateva reguli   pentru o posibilã comunicare în perioada adolescenţei, din ambele sensuri: de la pãrinţi cãtre adolescenţi şi de la adolescenţi spre pãrinţi:

REGULI PENTRU PARINTI	REGULI PENTRU ADOLESCENTI
Respectati intimitatea adolescentului	Respectati intimitatea parintilor
Dati sfaturi dar si exemple de comportare	Pastrati confidentele, secretele
Aratati afectiune fata de adolescent	Nu intrati in relatii sexuale cu parintii
Incurajati ideile (cautarile) adolescentului	Luati in considerare drepturile parintilor
Demonstrati ajutorul emotional (afectiv)	Fiti politicosi cu parintii, mai ales cand sunteti in public, in grup
Pastrati secretele incredintate	Sprijiniti dorintele lor in absenta
Nu fiti exagerat de posesiv	Oferiti cadouri si felicitari pentru ziua lor de nastere
Incercati sa tratati adolescentul ca pe un tanar adult responsabil	Priviti in ochi parintii in timpul conversatiei
Uitati-va in ochii lui in timpul conversatiei	Vorbiti cu parintii despre probleme sexuale si moarte
Oferiti adolescentului cadouri si felicitari de ziua nasterii	Invitati prietenii in casa
Sprijiniti adolescentul cand nu este prezent (in absenta)	Discutati cu parintii despre politica si religie
Vorbiti cu adolescentul despre probleme sexuale si moarte	Consultati-va cu parintii in problemele personale (intime)
Abordati cu adolescentul problemele de politica si religie	Respectati aprecierile si evaluarile parintilor chiar daca sunt demodate
Considerati-va responsabil de comportamentul adolescentului	Nu va criticati parintii in public
Nu criticati aspru alegerile prietenilor adolescentului	Acceptati supravegherea generala (si grija) parintilor

About these ads